Foarte tare maratonul ! L-am simtit de la un cap la altul.
Fara experienta de concurs, m-am dus pur si simplu sa dau tot... si m-am ales cu mult mai mult in schimb.
Sincer ma asteptam la o pedalare in forta, cel mult doua ore jumate. N-am cantarit insa toate aspectele si am ramas fara pic de energie pentru cativa kilometri, inainte de a doua alimentare. Pedale de plastic, saua prea ridicata (am corectat-o abia cand m-a taiat durerea de spate), schimbator spate dereglat (nu statea pe 4-5 iar cu 6-7 mi-a anihilat turatia si m-a stors de energie) si cazaturile de rigoare m-au incetinit neasteptat de mult.
Apropos, bicicleta era imprumutata de la un prieten din bucuresti. Am luat-o de undeva din Drumul Taberei si m-am suit efectiv pe ea cu doar 10 minute inainte de start. Practic i-am umflat rotile si atat. A rezistat totusi incredibil de bine.
Cel mai mult m-au marcat conditiile si diversitatea traseului.
Am patinat pe iarba, am mancat pamanat (chiar nu-i inteleg pe aia care s-au oprit sa dea jos noroiul de pe roti; daca mergi suficient de repede se curata singure) am facut downhill, ceva echilibristica pe buza inclinata a drumului, m-am racorit pana la genunchi prin noroaie si balti, mi-am lasat moaca si injuraturile prin toti copacii si crengile de pe margine, iar o parte din drum am mers efectiv pe jos din cauza epuizarii.
Totusi, cea mai criminala portiune mi s-a parut o bucata buna de camp unde noroiul se intarise cu striatiile cauciucului de tractor. Acolo mi-am tocat fundul, spatele, incheieturile si, cel mai rau, nervii.
Sa nu trecem cu vederea drumul de intoarcere. Pentru mine cel putin ritmul a fost foarte solicitant. Cred totusi ca am fost printre primii si putinii care au pedalat tot circuitul, iar asta imi da si mai multa satisfactie.
Apropos... Toata lauda si respectul pentru organizatori si participanti !
Ne trebuie cat mai multe evenimente in genul asta si promovare non-stop. Cu totii avem nevoie de achievments iar ciclismul e o sursa inepuizabila.
Practic am incheiat o poveste inceputa anul trecut, la o iesire organizata de Rotary Club pana in Mangalia. Aveam un First Bike prost echipat si reglat, cu un rucsac excesiv de greu si doar cateva iesiri de acomodare prin Mamaia. Mi s-a parut remarcabil faptul ca am iesit din oras, iar restul drumului am tras cel mai mult din consideratie pentru cei din escorta care au insistat sa ramana cu mine pana la cap.
In fine... Cu toate evenimentele si iesirile astea am intrat serios in priza.
Acum abuzez bicicleta aproape zilnic si astept urmatoarele ocazii cu care sa ne sporim satisfactia si palmaresul.