Aventura CCT:
Am plecat in jur de ora 12.00 din Cta spre Garana si nu am facut un drum lipsit de momente incordate, primul fiind pe autostrada unde cu putin timp inainte un BMW luase foc, masinile oprindu-se pe partea dreapta fara sa incerce sa treaca mai departe, masina fiind cuprinsa de flacari iar din clipa in clipa era posibil ca rezervorul sa faca explozie. Am decis sa trecem in viteza pt ca altfel am fi pierdut poate vreo 3 ore blocati acolo. Captain a accelerat de parca nici nu era echipat diesel, dogoarea caldurii fiind simtita de catre toti la trecerea pe langa mormanul de foc. Dupa o incercare nereusita sa gasim un loc de cort in vreun camping la Baile Herculane, ceea ce ne-a costat o ora, am hotarat sa mergem mai departe. Ajunsi la Slatina-Timis a inceput partea a doua a aventurii unde am mers spre Garana pe un drum forestier unde vedeai alunecari de teren si drumul afectat de inundatii nu prezenta garantie pe multe portiuni. Cu inima stransa, cu masina pe burta din cand in cand, si putin mers pe jos (pasagerii) la miez de noapte sau dimineata am reusit sa ajungem intr-un final, la Garana (aproximativ ora 02.00). Bogdan spunea ca am ajuns la acest concurs “cu pretul vietii” insa ar putea fi luata chiar in serios….. :-?
Aici a inceput ritualul de ridicare a celor 2 corturi, in padure la marginea unui rau. Dimineta pe la 03.00 ne-am instalat si am trecut la un bine meritat somn. Nici urma de vand , cerul instelat.
A doua zi am facut recunoasterea traseului unde Captain si Bogdan au fost protagonistii unor cazaturi fara urmari prea grave. Traseul bine marcat, un peisaj splendid, coborari frumoase cu urcari solicitante, portiuni tehnice, de noroi nu va mai povestesc insa va dati seama ca nu a lipsit; multa liniste si……foarte bine plasate 3 haite de caini bine crescuti, care din fericire in timpul concursului nu ne-au mai ridicat pulsul.
Sambata seara, plimbare, mancare, culcare. Aici membrii echipei CCT au mai avut de infruntat dusurile reci in apa raului din apropiere si sforaiturile mai pronuntate sau mai usoare ale unora dintre noi. Asta este secret: eu il ascultam pe Bogdan, el pe mine si amandoi pe Captain care castiga detasat aceasta proba. Bineinteles totul s-a datorat aerului rece de munte, noi fiind de fel niste baieti finuti si dormim in liniste
)
Duminica, circa ora 10.15 – la interval de 5 minute pe traseu - START
Aici fiecare isi poate spune impresiile…..Bogdan si Captain spulberandu-si adversarii, castigand fiecare locul 1.
Eu sunt “vinovat” de faptul ca echipa CCT nu s-a urcat decat de 2 ori pe podium. M-am clasat la general pe locul 10 din 67 si pe locul 4 la categoria mea de varsta. Locul 1 a terminat traseul in 2h10m, locul 3 in 2h12m23s si eu pe locul 4 la 2h14m….cam asa ceva. Regretul meu este ca nu am tras mai tare….pentru ca chiar as fi putut
Pe coborari am mers destul de prudent deoarece ma accidentasem cu 3 saptamani inainte si vreau sa va spun ca a fost primul concurs unde nu am cazut decat odata…la 5km/h…unde ma si asteptam
Mi-a parut rau ca Berenci Jeno- prietenul lui Captain (si al nostru
) nu a putut concura, abandonand din motive de sanatate. Jeno este un exemplu pentru multi dintre noi, avand o mentalitate de invingator, o determinare de nedescris, foarte calculat si
hotarat sa castigeConcursul a fost foarte bine organizat (multumesc organizatorilor daca citesc cumva aici), atmosfera frumoasa in timpul si dupa concurs si intotdeauna va fi o placere sa pedalez si sa pornesc la drum alaturi de membrii echipei CCT si prietenii acestora. Dupa premiere, la ora 19.20 am plecat spre casa, unde ne astepta un drum lung si obositor (dupa o zi de concurs), insa eu luni dimineata trebuia sa fiu la serviciu sa-mi servesc patria…..Captain inca odata a dat dovada de putere de concentrare, ambitie si o energie de nedescris reusind sa conduca toata noaptea si nu a fost cazul sa-l inlocuim, mergand repede si evitand riscurile. Nota 10 pentru sofat, Captain si multumesc; astfel luni (adica azi) la ora 06.20 dimineata eram in fata casei iar la 07.00 plecam la serviciu dupa o noapte nedormita, conversand cu Captain si intrebandu-l ce melodii erau la radio, ca sa ajungem teferi
Acum am scapat de la serviciu si dupa o zi, o noapte si inca o zi de activitate, am reusit sa va povestesc “pe scurt” cam ce s-a intamplat cu echipa CCT prin Banat in aceste zile. Sper ca nu v-am plictisit, nici nu vreau sa-l intrec pe scorpion cu relatarile detaliate insa e greu sa exprimi in cateva cuvinte nenumaratele evenimente. Si nici nu-mi este somn. Poze mai tarziu. Salutare!