Datorita faptului ca astazi e o zi speciala imi autosuspend interdictia de a scrie (care oricum ar fi expirat duminica) pentru a ura tuturor un sincer si calduros "LA MULTI ANI!", sa avem parte cu totii numai de sosele uscate si vant din spate.
Daca tot suntem la momentul aducerilor aminte, eu ma dateam cu toacla prin Mamaia, anul trecut prin aprilie, cand, ce sa vezi, la butoaie mai multe biciclete stateau rezemate de bordura iar posesorii beau bere la terasa. Cum sunt baiat destept,
mi-am soptit in barba, precum Mircea cel Batran la Rovine: "Fratioare, atatia romani cu biciclete e imposibil sa aduni asa de printre blocuri ... sigur e ceva organizat". Ma duc acasa si dau pe goagle: ciclism Constanta si .... minune, apare forumul ciclism.ro, intru acolo si gasesc ca exista o sectiune si pentru dobrogeni, venetici, ca mine sau naturali ca voi, majoritatea. Citind pe nerasuflate cele 2-3 posturi de acolo, observ ca un, banuiam, baiat, avea in semnatura un link spre un forum constantean de ciclism (am aflat mai tarziu ca "vinovatul" era nimeni altul decat un baiat pirpiriu, cu alura de catarator dar si cu veleitati de sprinter care isi spunea LiveForCiclyng, botezat insa de biserica ortodoxa: Bogdan). Scuip de trei ori in san si dau click acolo. Minune! Cativa temerari, anonimi la momentul respectiv, invarteau roata pe colinele dobrogene.
Zic, mosule, aici sunt baietii care beau bere in Mamaia si le spun mamelor/sotiilor/prietenilor/amantelor ca se duc sa faca sport. Ma inscriu si eu, fiind utilizatorul cu nr. 28, uitandu-ma cu subinteles la nevasta-mea ca pot iesi la bere fara sa trezesc nici o suspiciune ... basca ma duc si cu bicicleta, deci nu trebuie sa vin acasa pe jos sau cu taxiul, totul e sa pot tine ghidonul drept. Memorabila zi cand m-am afiliat acestui grup a fost tocmai ziua universala a micilor si berii in Romania: 1 Mai!
Prima actiune: Turul Dobrogei! Exact acolo m-am prezentat cu gandul la protocoale si beutura free! Cand colo, surpriza - ma baga baietii la vreo 3 ture de Aurel Vlaicu, unde cu succes am reusit sa-l intrec pe baiatul ala blonut de la club si pe inca vreo doi copii care s-au sufocat pe catararea de la Penny
! Bineinteles ca slabisem vreo trei kile si am fugit acasa de frica in momentul in care cineva a propus sa dam o tura pana la Mangalia! M-am bagat in cel mai ascuns pat unde am dormit toata ziua si mi s-au risipit si sperantele de bere, mititei si gratarele de care speram sa am parte.
Ziua urmatoare insa am revenit cu forte proaspete, dar doar la tastatura si am intrebat, incoace si incolo, ce sa fac sa mearga si bicicleta mea asa tare ca cele ce le vazusem in ajun. Atunci, Dany, un baiat cu suflet de aur, m-a luat sub aripa lui protectoare (atunci nu era insurat) si m-a indrumat spre Nea Gogu - doctor de biciclete. Nu cred ca exista cineva care sa nu-si aminteasca prima experienta cu Nea Gogu: bicicleta praf, roti naspa, furca de fier, model depasit, pana si ghidoul era prea mic si prea stramb pentru mine. Pleostit de asa diagnoza am apucat totusi sa-l rog, aproape plangand pe Nea Gogu, macar sa incerce sa mai scoata ceva din ea ca nu am bani sa-mi iau alta, ca sunt baiat sarac de la Sibiu, am venit si eu acilea sa mananc o paine alba, iar ca drept dovada i-am adus o tuica de pruna d'aia la vreo 60 de grade de pe la noi, de-i scaparau ochii in cap mosului ca girofarul lui Aricel de pe logan. Dupa vreo trei zile, nea' Gogu facuse minuni cu batranica mea, m-a si taxat la sange dar cui in pasa cand ma gandeam cum o sa zbor cu vreo 70-80 la ora cum vazusem eu la tv.
Sa nu dezvalui acum chiar tot, din cartea pe care vreau sa o scriu, am inceput sa ies tot mai mult cu voi, sa-mi placa din ce in ce mai mult acest sport, sa reusesc sa-i intrec pe unii mai grasi, sa ma tin dupa altii mai neantrenati si sa ma uit lung dupa cei mai buni, ajungand in cele din urma, dupa ce am pedalat alaturi de Bogdan, Cristi, Ionut, Costel, Alex, Ener, Andrei si ceilalti sa ajung acum sa ies numai cu Contator, Critizotti, Wiggins, Piratul, Cipollini sau Hellboy.
In final, sa-mi explic si sanctiunea pe care mi-am aplicat-o. Eu sunt militar iar mistoul in armata e religie, insa nu toata lumea a avut tangenta cu bocancii si costumul de postav, lucru de care eu nu am tinut cont si l-am facut pe Bogdan franjuri doar pentru faptul ca a vrut intr-o zi sa stea mai la dos (desi o merita ca nici el nu e usa de biserica daca e sa facem glume). Mi-a parut rau apoi, am sters posturile si m-am autobanat pentru ca depasisem limta tocmai cu cel fara de care, probabil, nu ne-am fi cunoscut asa usor, cel care se agita cel mai mult sa iesim, sa facem echipament, sa ne legitimam, sa ne luam una, alta. Imi ridic acum sanctiunea, pentru ca avem de sarbatorit si cum eram nevorbit am scris un post cat pentru o saptamana.
Totusi, sa nu credeti ca am terminat, acesta este doar primul episod. Urmeaza: Constanta - Corbu - Sacele, prima tura cu furia galbena customizata by Nea Gogu
!
L.E. - drept dovada, uitati-va ce a facut Bogdan cat timp eu incercam sa-mi pun cenusa-n cap! Imi retrag cuvintele: bine i-am facut ca m-am luat de el =)). Recunosc ca m-am prapadit de ras la aroganta lui! Maine, cand se trezeste din betie ii spun si o vorba din batrani despre umor, alta data sa nu mai faca pe zmeul pe aici ca i-am sters posturile porcoase =)).
Acasa
Cand demaram evenimentul ?
